Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase din România plătesc una dintre cele mai mari accize la alcool etilic din Uniunea Europeană, mai ales în urma creșterii cumulate de 22% în anii 2022 și 2023.

Suprafiscalizarea are efecte negative în special asupra producătorilor onești si favorizeaza producția ilegală și consumul de alcool nefiscalizat, așa cum ne-a demonstrat experiența. De exemplu, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat, în intervalul 2013-2014, o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb reducerea cu 30% a accizei în 2015 a avut ca rezultat în ultimii ani scăderea pieței nefiscalizate cu aproximativ 25% și dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 850.20 milioane lei în 2021 pentru piața băuturilor spirtoase.

Nivelul ridicat al accizelor aplicat băuturilor spirtoase de pe piața din România are efecte negative ce se resimt atât la nivel economic, cât și social, prin creșterea consumului de băuturi alcoolice contrafăcute ce afectează grav sănătatea persoanelor. Produsele ilicite, a căror calitate nu este în nici un fel controlată, reprezintă un risc major pentru sănătatea celor care consumă. Spre deosebire de alcoolul fiscalizat, care este testat și verificat, cel de pe piața neagră are mari probleme de calitate și poate pune în pericol viața consumatorilor de toate vârstele.

În România, acciza este la un nivel aproape dublu față de Bulgaria și întrece cu mult nivelul recomandat de Uniunea Europeană prin Directiva 92/84/EEC privind apropierea ratelor accizelor la alcool și băuturi alcoolice.

Mai mult de jumătate din prețul plătit de români pentru o sticlă de alcool cu cost mediu este reprezentat de taxele impuse de stat.